2 Kings 10

Familia lui Ahab, ucisă de Iehu

1În Samaria erau șaptezeci dintre urmașii lui Ahab. Iehu a scris scrisori și le-a trimis în Samaria la conducătorii lui Izreel, la bătrâni și la îngrijitorii urmașilor lui Ahab, zicând:

2„Imediat ce va ajunge scrisoarea aceasta la voi – pentru că urmașii stăpânului vostru sunt la voi și aveți care și cai, o cetate fortificată și arme – 3alegeți-l pe cel mai bun și mai capabil dintre urmașii stăpânului vostru, puneți-l pe tronul tatălui său și luptați pentru Casa stăpânului vostru“.

4Ei, însă, s-au temut foarte tare și au zis: „Iată că doi regi n-au putut să i se împotrivească. Cum îi vom sta noi împotrivă?“. 5Administratorul palatului împreună cu supraveghetorul cetății, cu bătrânii și cu îngrijitorii i-au trimis un mesaj lui Iehu, zicând:

„Noi suntem slujitorii tăi și vom face tot ce ne vei spune. Nu vom face pe nimeni rege. Fă ce consideri că este bine“.

6Iehu le-a scris o a doua scrisoare, zicând:

„Dacă sunteți de partea mea și dacă vreți să mă ascultați, luați capetele urmașilor stăpânului vostru și veniți la mine în Izreel, mâine, pe vremea aceasta“.

Cei șaptezeci de urmași ai regelui erau în grija conducătorilor cetății, care-i crescuseră. 7Când a ajuns scrisoarea la ei, i-au luat pe cei șaptezeci de urmași ai regelui, i-au înjunghiat, le-au pus capetele în coșuri și i le-au trimis lui Iehu, în Izreel.

8Mesagerul a venit și l-a înștiințat pe Iehu, zicând:

‒ Au adus capetele fiilor regelui.

Iehu le-a zis:

‒ Faceți cu ele două grămezi la intrarea porții și lăsați-le acolo până dimineață.

9Dimineața, el a ieșit, a stat înaintea întregului popor și a zis: „Voi sunteți drepți! Iată că eu am conspirat împotriva stăpânului meu și l-am ucis, dar pe toți aceștia cine i-a omorât? 10Să știți acum că nimic din Cuvântul Domnului, pe care l-a rostit Domnul împotriva familiei lui Ahab, nu va rămâne neîmplinit. Domnul a făcut ce a spus prin slujitorul Său Ilie“.

11Iehu a ucis tot ce a rămas din familia lui Ahab în Izreel, pe toți demnitarii lui, pe prietenii și pe preoții lui, astfel încât n-a mai rămas niciun supraviețuitor. 12Apoi s-a ridicat, a ieșit și a plecat spre Samaria. Pe drum, când a ajuns la Bet-Ekedul Păstorilor, 13Iehu i-a întâlnit pe frații lui Ahazia, regele lui Iuda.

El a întrebat:

‒ Cine sunteți voi?

Ei au răspuns:

‒ Noi suntem frații lui Ahazia și ne-am coborât să-i salutăm pe fiii regelui și pe fiii reginei.

14Atunci Iehu a zis:

‒ Prindeți-i vii!

Ei i-au prins vii și i-au înjunghiat la fântâna Bet-Ekedului. Erau în număr de patruzeci și doi. N-a cruțat pe niciunul dintre ei.

15După ce a plecat de acolo, s-a întâlnit cu Ionadab, fiul lui Recab, care venea să-l întâlnească.

Iehu l-a binecuvântat și i-a zis:

‒ Este oare inima ta dreaptă, tot așa cum este inima mea față de inima ta?

Ionadab a răspuns:

‒ Da, este!

Iehu a zis:

‒ Dacă este, atunci dă-mi mâna!

Ionadab i-a dat mâna, și Iehu l-a urcat la el în car.

16În timp ce-l urca în carul său, Iehu a zis:

‒ Vino cu mine și vei vedea râvna mea pentru Domnul.

17Când a ajuns Iehu în Samaria, i-a ucis pe toți aceia care îi rămăseseră lui Ahab în Samaria, nimicindu-i după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.

Slujitorii lui Baal, uciși de Iehu

18Apoi, Iehu a convocat tot poporul și le-a zis: „Ahab i-a slujit puțin lui Baal. Iehu însă îi va sluji mult! 19Chemați-i la mine pe toți profeții lui Baal, pe toți cei ce-l slujesc și pe toți preoții lui. Aveți grijă să nu lipsească niciunul, pentru că doresc să aduc o mare jertfă lui Baal. Oricine va lipsi nu va rămâne în viață“. Însă Iehu lucra cu viclenie, ca să-i nimicească pe toți slujitorii lui Baal. 20Iehu a zis: „Proclamați o adunare în cinstea lui Baal!“. Și ei au proclamat o adunare. 21Iehu a trimis anunțul prin tot Israelul și, astfel, toți slujitorii lui Baal au venit la el. N-a rămas niciunul care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Baal, până când templul lui Baal s-a umplut de la un capăt la celălalt.

22Apoi, Iehu i-a zis celui ce păzea veșmintele: „Adu veșminte pentru toți slujitorii lui Baal!“. Și el a adus veșminte tuturor. 23Iehu și Ionadab, fiul lui Recab, au intrat în templul lui Baal. Ei au spus slujitorilor lui Baal: „Cercetați și vedeți ca nu cumva să fie printre voi vreun slujitor al Domnului, ci doar slujitorii lui Baal“.

24Așadar, ei au intrat în templu ca să aducă jertfe și arderi-de-tot. Însă Iehu pusese la pândă afară optzeci de oameni, cărora le spusese: „Cine va lăsa să scape pe vreunul dintre aceia pe care îi dau în mâinile voastre, va plăti cu propria viață pentru viața omului aceluia“.

25Imediat ce a terminat de adus arderile-de-tot, Iehu a poruncit gărzilor și ofițerilor: „Intrați și ucideți-i! Să nu scape niciunul!“. După ce i-au trecut prin ascuțișul sabiei, gărzile și ofițerii i-au aruncat afară din templu. Apoi s-au dus până în sanctuarul templului lui Baal, 26au scos afară stâlpul sacru din templul lui Baal și l-au ars. 27Au dărâmat atât stâlpul lui Baal, cât și templul lui Baal, folosindu-l apoi ca latrină până în ziua aceasta.

28Și, astfel, Iehu a nimicit din Israel închinarea la Baal. 29Dar Iehu nu a renunțat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, și anume la închinarea înaintea vițeilor de aur din Betel și Dan. 30Domnul i-a zis lui Iehu: „Pentru că ai făcut bine, îndeplinind ce este drept înaintea ochilor Mei, și i-ai făcut familiei lui Ahab potrivit cu tot ce era în inima Mea, urmașii tăi vor domni peste Israel până la a patra generație“. 31Totuși, Iehu nu a vegheat să păzească Legea Domnului, Dumnezeul lui Israel, din toată inima lui. El nu a renunțat la păcatele lui Ieroboam, care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.

32În acele zile, Domnul a început să reducă teritoriul lui Israel. Hazael l-a învins pe Israel prin toate teritoriile din țară: 33de la Iordan, spre est, în toată țara Ghiladului, și anume teritoriul lui Gad, al lui Ruben și al lui Manase; apoi de la Aroer, care este lângă pârâul Arnon, până la Ghilad și Bașan.

34Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el și toate realizările lui, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 35Iehu a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat în Samaria, iar în locul său a domnit fiul său Iehoahaz. 36Iehu a domnit peste Israel, în Samaria, timp de douăzeci și opt de ani.